Importanta camerelor de supravegheat

Intr-o scoala sunt foarte importante camerele de supravegheat deoarece elevii sunt foarte indisciplinati si poate asa se vor mai linisti putin, iar daca nu o vor face vor fi trasi la raspundere deoarece sunt umariti

Avantajele:

- ajuta politia pt a descoperii cazurile de infractiune..

-ajuta ca profesorii si directoru sa vada cine strica bunurile scolii

Dezavantajele sunt:

- ca elevilor nu le place sa fie supravegheati , se simt incomozi

- daca fac ceva prostie sunt vazuti

- nu pot chiuli elevii

-sau sa stea pe coridoare in timpul orelor

In Brancusi nu este nevoie de camere de filmat deoarece toti sunt foarte disciplinati!

Sistem Informatic Geografic al Microzonelor Pedo-geoclimatice (SIG-MZP), proceselor de degradare şi claselor de bonitare a solurilor
A fost realizată în format digital la scara 1:1.000.000 o hartă actualizată de microzonare pedo-geoclimatică pe baza reanalizării şi corelării hărţilor de soluri, relief, climă şi hidrogeologie existente în literatura română.

Legenda acestei hărţi a fost completată cu setul de caracteristici necesare pentru prelucrare în diferite scopuri aplicative. S-au elaborat reguli de pedotransfer pentru estimarea caracteristicilor neincluse direct în legenda hărţii respective.

S-a realizat de asemenea o bază de date computerizată pentru indicatorii de caracterizare a fiecărei microzone. Pe baza informaţiei menţionate s-au elaborat hărţi de bonitare a terenurilor agricole şi de extindere a proceselor şi riscurilor de degradare a solului şi de deşertificare.

In România a existat de mult timp o preocupare continuă legată de resursele naturale de interes pentru producţia agricolă, respectiv solurile, clima, relieful, apa pedofreatică. În consecinţă, există şi informaţii destul de bogate legate de această preocupare (Cernescu , Florea şi colab., 1964 - 1994; Florea şi colab. 1989, 1999; Institutul Meteorologic, 1961; Munteanu şi colab., 2000; Teaci şi colab., 1972, 1989).

Pe de altă parte, progresul înregistrat în ultimele decenii de informatică, larga sa răspândire pe plan mondial, ca şi accesibilitatea sa crescândă, au dus la utilizarea ei tot mai frecventă în toate domeniile existenţei. Din acest motiv, şi pentru a corespunde în mai mare măsură stadiului actual al cercetării şi cerinţelor economiei naţionale şi ale protecţiei mediului, s-a considerat necesară actualizarea şi corelarea informaţiilor existente în domeniile enumerate la început, precum şi trecerea acestora în format digital prin realizarea unui Sistem Informatic Geografic. Scopul final al acestui proiect a fost obţinerea unor hărţi privind bonitarea terenurilor agricole, procesele de degradare a solului şi riscurile unor noi astfel de procese, inclusiv ale unor procese de deşertificare.

Materiale şi metode

Ca bază a lucrării de faţă a fost luată harta de microzonare pedo-geoclimatică la scara 1:1.000.000 (Florea şi colab., 1989, 1999) care a fost digitizată, păstrându-se în principiu cele 99 de microzone şi 455 de areale separate pe această hartă (au fost făcute unele schimbări de numerotaţie ale poligoanelor pentru a se păstra unitatea de abordare, şi în câteva cazuri au fost redefinite şi completate unele poligoane).

Actualizarea hărţii de microzonare a constat în următoarele:

• Actualizarea tipurilor de sol care definesc diferitele microzone, actualizare necesară întrucât recent a fost elaborat Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (Florea si Munteanu, 2003), aprobat prin ordin MAPDR, şi astfel oficializat pentru utilizare generalizată în activitatea Oficiilor de Studii Pedologice şi Agrochimice.
  
• Subdivizarea celor 5 zone agroclimatice în subzonele definite anterior (Berbecel si colab., 1984), dar care pentru motive de simplificare nu au fost utilizate în forma anterioară a hărţii de microzonare.
  
• Extinderea zonei agroclimatice V pentru a corespunde cu zona pajiştilor alpine, element considerat important pentru utilizarea în practica agricolă a hărţii de microzonare.

Pentru o mai completă caracterizare a microzonelor pedo-geoclimatice, în cadrul acestora s-au separat principalele soluri componente (Untaru şi Vespremeanu, 1994), introducându-se baza de date asociată fiecărui sol în parte, folosind metodologie de tip expert, clasele şi codurile fiind preluate din Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologie (ICPA, 1987). Acestea sunt: textura în stratul superior, scheletul, caracterele litic, vermic, gleic, pseudogleic, salin, alcalic, conţinutul de carbonat de calciu, microrelieful, panta, expoziţia, procesul şi gradul de eroziune, alunecările, adâncimea apei freatice, inundabilitatea, erozivitatea pluvială, amenajările de îmbunătăţiri funciare, poluarea.

Pe de altă parte, harta a fost corelată în format digital cu harta SOTER a tipurilor de terenuri (Munteanu şi colab., 2000) şi cu unele hărţi elaborate la Institutul de Geografie (2004), respectiv sectoarele climatice (O. Bogdan), zonele si etajele de vegetaţie (S. Geacu) si zonele de altitudine. Pe baza acestor suprapuneri, au fost modificate unele limite ale microzonelor existente şi a fost îmbogăţită baza de date cu parametrii conţinuţi de stratele de hartă cu care a fost făcută suprapunerea.

Reguli de pedotransfer elaborate în cadrul lucrării

Pentru estimarea unor atribute care nu se regăsesc în harta de microzonare originală, în hărţile de soluri, sau în bazele de date disponibile, au fost preluate reguli de pedotransfer din literatura existentă, realizate de către ICPA sau din literatura de specialitate română. Acestea permit estimarea următoarelor caracteristici ale solului şi terenului: temperatura, precipitaţiile şi bilanţul hidric corectate în funcţie de panta terenului şi de permeabilitatea solului, aportul freatic, erodabilitatea solului.

Deoarece aceste reguli de pedotransfer nu au fost suficiente pentru a răspunde cerinţelor proiectului, respectiv pentru a calcula notele de bonitare şi a estima intensitatea proceselor de degradare a solului, au fost elaborate noi reguli de pedotransfer, referitoare la:

• textura secţiunii de control (textura medie pe profilul de sol este calculată ca medie a texturii în stratul superior şi în secţiunea de control);
  
• volumul edafic util;
  
• gradul de tasare a solului în secţiunea de control;
• capacitatea de apă utilă a solului;
• reacţia (pH) stratului superior al solului;
  
• gradul de saturaţie în baze al stratului superior al solului;
  
• humus (conţinut procentual în stratul superior al solului şi rezervă pe stratul 0-50 cm);
  
• coeficientul de scurgere.

Elaborarea hărţilor digitale şi a bazelor de date aferente, la nivelul întregii ţări, privind clasele de bonitare şi procesele de degradare a solului

Calculul notelor de bonitare pentru diferitele folosinţe şi culturi s-a efectuat pe baza metodologiei ICPA, aprobate prin ordin MAPDR, în mod digital, utilizând programul special BDUTS elaborat în acest scop (Vlad, 2003). Caracteristicile solului şi terenului necesare acestui calcul se regăsesc în baza de date elaborată în cadrul proiectului. Valorile acestor caracteristici, estimate iniţial la nivelul solurilor componente ale fiecărei microzone şi areal pedo-geoclimatic, au fost ulterior calculate ca medii (ponderate în funcţie de suprafaţa fiecărui component) pentru fiecare microzonă şi areal. Calculul efectiv al notelor de bonitare s-a efectuat pe baza acestor medii, deci la nivel de microzonă.

In figura 1 se prezintă o sinteză a suprafeţelor de terenuri, pe ţară, separat pe cele 5 zone agroclimatice, a notelor de bonitare pentru arabil, la nivel de clasă (5 clase a câte 20 de puncte fiecare) şi subclasă (10 subclase a câte 10 puncte fiecare).
In ceea ce priveşte procesele de degradare a solului şi de deşertificare, estimarea unora dintre acestea s-a efectuat direct din caracteristicile respective ale solului (terenului): excesul de umiditate de adâncime (adâncime redusă a apei freatice); salinizarea; eroziunea.

Pentru identificarea terenurilor supuse altor procese de degradare şi deşertificare, mai complexe, a căror prezenţă nu reiese direct din caracteristicile solului, precum şi a celor cu risc de producere în viitor a unor astfel de procese, au fost folosite reguli de pedotransfer specifice. Unele dintre aceste reguli de pedotransfer au fost preluate din literatura existentă: exces de umiditate de suprafaţă (ICPA, 1987); exces combinat de umiditate (Canarache, 1993); risc de eroziune prin apă de suprafaţă (ICPA, 1987); risc de eroziune prin vânt (ICPA, 1987); risc de compactare (Canarache şi colab., 2001), traficabilitatea şi lucrabilitatea.(Canarache şi Dumitru, 2000).

Alte reguli de pedotransfer au fost elaborate în cadrul proiectului de faţă: riscul de secetă (fig. 2); riscul de formare a crustei.

Suprafeţele afectate de principalele procese sau riscuri de degradare şi deşertificare au fost calculate pe baza informaţiei din baza de date elaborată în cadrul acestui proiect.
Calculele s-au efectuat iniţial la nivelul solurilor componente ale diferite microzone pedo-geoclimatice, ulterior calculându-se medii ponderate la nivel de microzonă sau areal. CONCLUZII

S-a realizat sistemul informatic geografic SIG-MZP, operaţional, incluzând o hartă digitală la nivelul microzonelor pedo-geoclimatice (scara 1:1.000.000) a resurselor naturale de interes pentru producţia agricolă şi o bază de date pentru atributele de caracterizare a unităţilor teritoriale separate pe această hartă.

Însuşirile de sol, climă, relief şi apă pedofreatică incluse în acest sistem informatic au fost utilizate pentru calculul notelor de bonitare a folosinţelor şi culturilor agricole, pentru identificarea terenurilor afectate de procese de degradare a solului şi de deşertificare sau cu risc de producere a unor astfel de procese sau pentru caracterizarea tehnologică a terenurilor respective. Pe baza acestora au fost obţinute hărţi pentru diferite procese de degradare şi pentru note de bonitare.

Materialul digital realizat în cadrul proiectului de faţă, aflat în evidenţa Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, asigură evidenţa, prezentarea hărţilor şi situaţiilor suprafeţelor de teren privind clasele de bonitare a solului şi a solurilor afectate sau cu risc de degradare, precum şi posibilitatea procesării în viitor a aceste informaţii pentru obţinerea de noi astfel de date sau situaţii de suprafeţe.

Astfel pot fi avute în vedere:

• introducerea de noi atribute de caracterizare la nivel de sol sau de microzonă / areal, folosind în acest scop fie metode de tip expert, fie noi reguli de pedotransfer:
  
• sinteze privind notele de bonitare a solului specifice diferitelor folosinţe şi culturi agricole;
  
• extinderea setului de procese de degradare, estimarea atât a situaţiei actuale cât şi a riscului de producere în viitor a acestor noi procese de degradare;
  
• extinderea domeniului de utilizare a sistemului informatic realizat prin introducerea unor aspecte privind pretabilitatea terenurilor pentru diferite folosinţe, necesitatea şi pretabilitatea terenurilor pentru diferite lucrări de îmbunătăţiri funciare sau de lucrări agro-pedoameliorative, selecţia unor tehnologii de lucrare a solului etc.